ALFABETUL, REGULI DE SCRIERE ȘI DE PRONUNTIE, ACCENTUL

      

 I. ALFABETUL ORTOGRAFIC 

(DAS ALPHABET)

das [ das ] - articol hotarat pentru substantiv neutru

Alphabet [ alfabet ] = alfabet ~ substantiv neutru 

☆ In limba germana substantivele comune se scriu cu litera mare indiferent de pozitia lor in propozitie.


der Buchstabe [ der buhștabă ] = litera ( singular )
die Buchstaben [ di buhștabăn ] = litere ( plural )

Literele din alfabetul german sunt de genul neutru: das A, das B, das C etc


A [ a]

B [ be ]

C [ țe ]

D [ de ]

E [ e ]

F [ef ]

G [ghe ]

H [ ha ]

I [ i ]

J [ iot ]

K [ ca ]

L [ el ]

M [ em ]

N [ en ]

O [ o ]

P [ pe ]

Q [ cu ]

R [ er ]

S [ es ]

ß | SCHARFES S [ es țet ]

T [ te ]

U [u ]

V [ fau ]

W [ ve ]

X [ ics ]

Y [ iupsilon ]

Z [ țet ]

Ä [ e usor deschis ]
☆ se mai poate scrie Ae

Ö [ eo - se deschide gura pentru a pronunta vocala O dat pronuntam E ]
☆ se mai poate scrie Oe

Ü [ iu - se deschide gura pentru a pronunta U dar pronuntam I ]
☆ se mai poate scrie Ue

II. ALFABETUL FONETIC

1. VOCALE

   ( DIE VOKALE )

H-A-L-L-O

Vocala este un sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol.

Vocalele sunt : 
A [ a ],  Ä [ e ], E [ e ], I [ i ], O [ o ], Ö [ eo ], U [ u ], Ü [ iu ], Y [ i ].

    

Vocalele in limba germana sunt vocale lungi si vocale scurte.

• Vocala lunga  presupune pronuntarea ei putin mai prelungit.

O vocala este lunga daca :


* după vocală urmează o singură consoana

(das) Rad [ raat] = roata
(der) Käse [ cheeză] = cascavalul 

(das) Gel [ gheel ] = gelul
(der) Igel [ iigăl ] = ariciul
(die) Rose [ rooză] = trandafirul 
(das) Öl [ eool ] = uleiul 
gut [ guut ] = bine
die Tür [ tiuur ] = usa

haben [ haabăn] = a avea

 ☆ Nu se aplică tot timpul, dar uneori dacă rădăcina cuvântului conține A lung, atunci A rămâne lung și în forma flexionară, chiar dacă în forma flexionară după A urmează 2 consoane:

haben = a avea - rădăcina este hab, iar terminația en.

Rădăcina hab: după A urmează doar o singură consoană, deci se va pronunța lung [haab].

Una din formele flexionare ale lui haben (participiul II) este gehabt (avut).

Chiar dacă după A din gehabt urmează 2 consoane, A se va pronunța tot lung [gehaabt].



* este dubla : AA, EE, OO

( das ) Haar [ haar ] = parul

( das ) Meer [ meer ] = marea

( das ) Boot [ boot ] = barca

* este urmata de H

( die ) Bahn [ baan ] = drumul, culoarul
wählen [ veelăn ] = a alege, a vota
ser [zeer ] = foarte
ihn [ iin] = pe el
( der ) Lohn [ loon ] = salariul
(die) Höhle [ heeole] = pestera

( das ) Huhn [huun ] = gaina
früh [ friu ] = devreme 

OBSERVATIE: H prelungeste vocala numai cand se afla inaintea literelor: L, M, N, R ( se numeste extinderea H )

INSA : multe cuvinte care contin literele l, m, n, r nu au extensia H, deci vocala nu va fi lunga. Este cazul cuvintelor care incep cu T, SCH, SP, KL, KR, P, QU.

(die) Schule [ șulă ] = scoala
(die) Krone [ cronă ] = coroana
klar [ clar ] = clar, desigur
quälen [ cvelăn ] = a chinui

* este urmata de ß

( das ) Maß [ maas ] = masura, dimensiunea, cantitatea

süß [ ziius ] = dulce

bloß [ bloos ] = doar, numai

* o vocală neaccentuata la sfârșitul unui cuvânt este lunga: A, I, O

(das) Sofa [ zofaa ] = canapeaua
(der) Vati [ faatii ] = taticul
( das) Lotto [ lotoo ] = loteria

• O vocala este scurta daca:

* este urmata de două sau mai multe consoane

(der ) Affe [ afă ] = maimuta
(die) Männer [ menăr] = bărbații
(das) Nest [ nest] = cuibul
(der) Tisch [ tiș] = masa

(das) Dorf [ dorf] = satul
(der) Löffel [ leofăl] = lingura
(der) Hund [ hunt] = câinele 

dünn [ diun ] = subtire, rar


(die) Idee [ i-dee ] = ideea (accentul se pune pe ultima silabă).
Când I se găsește într-o silabă neaccentuată a unui cuvânt, pronunția este puțin mai scurtă: 

(die) Station [ ștațion ] = stația, secția de spital  Când după I urmează o vocală nu se formează  doua silabe separate, iar I este pronunțat foarte scurt


Exceptie: 
(das) Obst [ oobst ] = fructul  Cu toate că după O urmează 2 consoane acesta se va pronunța tot lung.

* este urmata de grupul de litere CK

(das) Wrack [ vrac] = epava
(das) Gepäck [ ghepec] = bagajul
(der) Zweck [țvec ] = scopul, telul
(der) Blick [ blic] = privirea 
(die) Socken [ zocăn] = ciorapii
(die) Stöcke [ șteocă] = bețele
(der) Puck [ puc] = pucul 
( das) Stück [ știuc] = bucata, piesa

* este urmata de grupul de litere SS

blass [ blas ] = palid

(das) Muss [ mus ] = necesitatea

* este urmata de NG

(der) Rang [ ranc ] = rangul

jung [ iunc ] = tanar

• A  [a]

Pronunție: [ a ], indiferent de locul în cuvânt. Poate fi [ a lung ] sau [ a scurt ]

• Ä [ e usor deschis ]

Se pronunță [ e usor deschis ] indiferent de locul în cuvant.
Se mai scrie Ae.

• E [e] 

Se pronunță [ e ] indiferent de locul în cuvânt. Poate fi [ e lung ] sau [ e scurt ].

• I [ i ]

 Se pronunță [ i ] la începutul sau in cadrul cuvântului.
Poate fi [ i lung ] sau [ i scurt ].

• O [ o ] 

Se pronunță [ o ] indiferent de locul în cuvant.
Poate fi [ o lung ] sau [ o scurt ].

• Ö [eo ]

Se pronunta [ eo ] indiferent de locul in cuvant.
Poate fi [ eo lung ] sau [ eo scurt ].

• U [ u ] 

Se pronunta [ u ] indiferent de locul in cuvant.
Poate fi [ u lung ] sau [ u scurt ].

• Ü [ iu ]

Se pronunta [ iu ] indiferent de locul in cuvant.
Poate fi [ iu lung ] sau [ iu scurt ].

• Y [ iu ] sau [ i ]

▪Se pronunta [ iu ] în majoritatea cuvintelor, în cadrul cuvântului.

(die) Pyramide [ piuramiidă ] = piramida
typisch [ tiupiș ] = tipic
(die) Hymne [ hiumnă ] = imnul

▪ Se pronunta [ i ] in cuvinte foarte puține (împrumutate din alte limbi).

(das) Hobby [ hobi ] = hobby-ul
(die) Party [paarti ] = party-ul, petrecerea
(das) Handy [ hendi ] = telefonul mobil / (der)(das) Yoga [ooga] = yoga

2. DIFTONGI

   ( DIE DIPHTHONGE )

H- AU - S


Diftongul = grup de două vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă.

Diftongii sunt: AU [ au ], AI [ ai ], EI [ ai ], AY [ ai ], EY [ ai ].

• AU [ au ]

Se pronunță ca o combinatie rapida între A si un sunet U mai deschis.

(das) Haus [ haus ] = casa
(die) Maus [ maus ] = șoarecele
(der) Traum [ traum ] = visul
(der) Zaun [ țaun ] = gardul
auch [ auh ] = și, la fel și
laut [ laut ] = tare (ca și intensitate)
braun [ braun ] = maro, șaten, cafeniu
laufen [ laufăn ] = a alerga

• AI [ ai ]
• EI [ ai ]
• AY [ ai ]
• EY [ ai ]

(der) Haifisch [ haifiș ] = rechinul
Mai [ mai ] = Mai (lună a anului)
Bayern [ Baiărn ] = Bavaria
Karl May [ Carl Mai ] = Karl May
(das) Kleid [ klaid ] = rochia

(das) Ei [ ai ] = oul
(der) Kreis [ crais ] = cercul
bleiben [ blaibăn ] = a rămâne
Meyer [ Maier ] = Meyer ( nume de familie )
Speyer [ Șpaiăr ] = Speyer (oraș din Germania)

• EU [ oi ] 
• ÄU [ oi ]

(der) Freund [ froint ] = prietenul

(die) Freude [ froidă ] = bucuria
(das) Heu [ hoi ] = fânul
neu [ noi ] = nou
treu [ troi ] = loial, fidel
Deutschland [ Doiciland ] = Germania
(das) Fräulein [ froilain ] = domnișoara
(der) Räuber [ roibă ] = hoțul, tâlharul
(die) Häuser [ hoiză ] = casele
du läufst [ loifst ] = tu alergi

3. CONSOANE 

  ( DIE KONSONANTEN )

H - A- L - L - O

Consoana este un sunet format in special din zgomote produse in diferite puncte ale canalului fonator prin inchiderea sau stramtarea acestuia.

Consoanele sunt: B, C, D, F, G, H, J, K, L, M, N, P, Q, R, S, T, V, W, X, Z.

•  B 

* Se pronunta [ b ] atunci cand se afla la inceputul si in interiorul cuvantului.

(das) Bad [ baat ] = baia
(das) Blut [ bluut ] = sangele
glauben [ glaubăn ] = a crede

* Se pronunta [ p ]  sau [ b apasat ] la sfarsitul cuvintelor

(das) Lob [ loob ] = complimentul, lauda
(der) Raub [ raup ] = jaful

Exceptie: desi b se afla in interiorul cuvantului, el se pronunta [ b apasat ].

(das) Obst [ obst ]

• C

* Se pronunta [ ț ] in foarte putine cuvinte imprumutate din alte limbi.

Cäsar [Țeezaar] = Cezar
(das) Celsius [Țelzius] = Celsius

* Se pronunță [ c ] in foarte puține cuvinte împrumutate din alte limbi.

(die) Creme [ cremă ] = crema

• D

* Se pronunta [ d ] la începutul sau în cadrul cuvântului.

(der) Durst [ durst ] = setea

(der) Laden [ laadăn ] = magazinul 

* Se pronunță [ t ] sau [ d apăsat] la sfârșitul cuvântului.

(der) Freund [ froint ] = prietenul
(der) Wald [ valt ] = pădurea

• F

* Se pronunță [ f ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Fahrrad [ faaraad ] = bicicleta
(der) Apfel [ apfăl ] = mărul
(der) Kopf [ copf ] = capul

• G

* Se pronunță [ ghe] la începutul sau în cadrul cuvântului.

(das) Geld [ ghelt ] = banul, banii
(der) Vogel [ foogăl ] = pasărea


* Se pronunță [ k ] sau [ g apasat ] la sfârșitul cuvântului.

(der) Zug [ țuuk ] = trenul
(der) Krieg [ criik ] = războiul


* Se pronunță [ j ] in cuvinte împrumutate din limba franceză.

(die) Garage [ garajă ] = garajul
(das) Regime [ rejiimă ] = regimul

• H 

* Se pronunta [ h ] la începutul sau în cadrul cuvântului.

(der) Hammer [ hamăr ] = ciocanul
(das) Hochhaus [ hoohhaus ] = zgârie-nori, bloc turn

* Nu se pronunță între o consoană și o vocală sau între două vocale.
Se prelungește vocala din fața lui H.

(der) Lehrer [ leerăr ] = profesorul
(die) Ehe [ eee ] = căsătoria

• J 

* Se pronunta [ i ] la începutul sau în cadrul cuvântului.

(das) Jahr [ iaar ] = anul
(das) Objekt [ obiect ] = obiectul

* Se pronunta [ dj ] in  cuvinte foarte puține împrumutate din limba engleză.

(der) Job [ djob ] = munca, locul de muncă

(der) Jazz [ djez ] = jazz-ul


* Se pronunta [ j ]  in cuvinte foarte puține împrumutate din limba franceză.

(der) Jargon [ jargon ] = jargonul
(die) Jalousie [ jaluzii ] = jaluzelele

• K 

* Se pronunta [ c ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Kind [ chind ] = copilul
(das) Paket [ pacheet ] = pachetul
(der) Streik [ ștraic ] = greva

• L

* Se pronunță [ l ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Land [ land ] = țara
(das) Pult [ pult ] = pupitrul
(der) Nebel [ neebăl ] = ceața

• M

* Se pronunta [ m ] indiferent de locul în cuvânt.

(die) Maus [ maus ] = șoarecele
(die) Familie [ familie ] = familia
(der) Traum [ traum ] = visul

• N 

* Se pronunta [ n ] indiferent de locul în cuvânt.

(der) Name [ naame ] = numele
(die) Hand [ hand ] = mâna
braun [ braun ] = maro, șaten, cafeniu

• P

* Se pronunta [ p ] indiferent de locul în cuvânt.

(die) Person [ perzoon ] = persoana
(die) Kneipe [ cnaipă ] = barul, pub-ul
(der) Mopp [ mop ] = mopul

• Q 

* Se pronunta [ cv ] la începutul sau în cadrul cuvântului (Q este întâlnit în germană numai alături de U, deci QU).

(die) Qual [ cvaal ] = tortura
(die) Bequemlichkeit [ becveemlihcait ] =confortul

• R 

Poate fi R ca și consoană sau R vocal.

1. R ca și consoană se pronunță în toate cazurile când nu se folosește R vocal:

Pronunție: [ r ]

(die) Reise [ raiză ] = călătoria
(der) Herr [ her ] = domnul
(die) Lehrer [ leerăr ] = profesorul

Pentru începători e indicat să se rostească R simplu, iar apoi pentru a-l rosti ca și în germană faceți gargară. În timp ce faceți gargară încercați să pronunțați următoarele grupuri de litere: RA, RE, RI, RO, RU, RÜ, RÖ. După ce reușiți să-l pronunțați încercați să rostiți cuvintele normal, fără a face gargară.

2. R vocal se pronunță în următoarele situații:

* Pronunție: [ ăr ] R  se aude doar putin. Uneori se aude doar Ă in urmatoarele situatii:

a) sufixul -ER

(der) Vater [ faată ] = tata
(die) Mutter [ mută ] = mama.


b) prefixele ER, VER, ZER, HER:

erlauben [ ărlaubăn ] = a permite
vergessen [ fărgesăn ] = a uita
zerstören [ țărșteeorăn ] = a distruge

• S 

* Se pronunta [ z ]  la începutul sau în cadrul cuvântului (S stă însoțit de o vocală sau de un diftong).

(die) Seile [ zailă ] = sforile, funiile
(die) Reise [ raiză ] = călătoria
süß [ ziiuss ] = dulce, drăguț

* Se pronunta [ s ]  la sfârșitul cuvântului.

(der) Preis [ prais ] = prețul
(das) Glas [ glaas ] = paharul

•  ß [esţett]

Se pronunță [ ss ]  (S lung), în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
Se folosește doar după o vocală lungă sau un diftong.

(der) Spaß [ șpaass ] = distracția
(die) Straße [ ștraassă ] = strada
(ich) aß [ aass ] = (eu) mâncam
weiß [ vaiss ] = alb

ß nu are majusculă !!!

• T 

* Se pronunta [ t ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Telefon [telefoon ] = telefonul
(die) Miete [ miită ] = chiria
rot [ root ] = roșu

* Se pronunta [ ț ] doar când după T urmează [ i scurt ] și o vocala

(der) Patient [ pațient ] = pacientul
(die) Demokratie [ democrații ] =democrația
(die) Information [ informațioon ] =informația

• V 

* Se pronunta [ f ] în majoritatea cuvintelor, indiferent de locul în cuvânt.

(der) Vater [ faată ] = tata
(das) Motiv = [ motif ] = motivul
(das) Kollektiv [ colectif ] = colectivul


* Se pronunta [ v ] in cuvinte foarte puține împrumutate din alte limbi.

(die) Vase [ vaază ] = vaza
(das) Klavier [ claviir ] = pianul
(der) November [ novembăr ] = noiembrie
(das) Verb [ verb ] = verbul

• W

Se pronunță [ v ] indiferent de locul în cuvânt.

(der) Wein [ vain ] = vinul
(das) Wasser [ vasă ] = apa
zwei [ țvai ] = doi
Schweiz [ șvaiț ] = Elveția

• X 

* Se pronunta [ cs ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Xenon [ cseenon ] = xenonul
(die) Hexe [ hecsă ] = vrăjitoarea
lax [ lacs ] = lejer, destins

• Z 

* Se pronunta [ ț ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Zelt [ țelt ] = cortul
(der) Arzt [ aarțt ] = medicul
(das) Salz [ zalț ] = sarea

4. GRUPURI DE LITERE 

• IE

Chiar daca este un grup de doua vocale alaturate care fac parte din aceeasi silaba grupul IE nu este diftong.

   * Se pronunta [ i lung ] in cadrul cuvantului 

(das) Bier [ biir ] = berea

(das) Lied [ liid ] = cantecul

lieben [ liibăn ] = a iubi

viel [ fiil ] = mult

Wien [Viin ] = Viena

   * Se pronunta [ i lung ] la sfarsitul cuvantului doar daca ultima silaba este accentuata.

(die) Biographie [ biografii ] = biografiea

( die) Akademie [ academii ] = academia

( die) Philosophie [ filozofii ] = filosofia 

   * Se pronunta [ separat i si e ] la sfarsitul cuvantului daca silaba este neaccentuata.

(die) Familie [ familie] = familia

(die) Materie [ materie ] = materia

(die) Folie [ folie ] = folia

▪ ER

Se pronunța [ ăr ] pentru ca este mai ușor, dar și mai indicat pentru începători, dar în vorbire (mai ales daca se vorbește repede) deseori acest R nu se aude [Mută(r), Faată(r), fiiă(r),ă(r)laubăn, fă(r)gesăn].


(die) Mutter [ mută ] = mama
(der) Vater [ fată ] = tata
(die) Schwester [ șvestă ] = sora
(der) Bruder [ brudă ] = fratele
vier [ fiir ] = patru

erlauben [ ărlaubăn ] = a permite

vergessen [ făghesăn ] = a uita
zerstören [ țărștoerăn ] = a distruge

▪ EN, EM, EL

EN se pronunta [ ăn ]
EM se pronunta [ ăm ]
EL se pronunta [ ăl ]

În pronunția cuvintelor care se termină în EN, EM și EL, E poate fi omis mai ales în vobirea rapidă pronunțându-se astfel [ haabn ], [ Kuuhn ] sau [ Foogl ]

haben [ haabn ] =a avea

(der) Kuchen [ kuhăn ] = prăjitura

mit großem Eifer [ mit groossăm aifăr ] = cu exces de zel
(der) Vogel [ fogăl ] = pasărea

(der) Nebel [ nebăl ] = ceața

• CH

* Se pronunta [ h guturat ] cand sta dupa A, O, U si AU. Sunetul se articulează cu porțiunea din spate a limbii încercând să atingeți puțin sau chiar de tot cerul gurii.

(der) Krach [ crah ] = zgomotul, larma
Ich mochte = [ ih mohte] = eu vroiam

(die) Tochter [ toohtă ] = fiica

(das) Buch [ buuh ] = cartea

(der) Rauch [ rauh ] = fumatul 

auch [ auh ] = și, la fel și


* Se pronunta [ h ] - se ține gura semideschisă și se pronunță H dând aerul afara pe gură când stă după E, Ä, I, EI, EU, ÄU, Ö, și Ü sau după o consoană.

(der) Becher [ behăr ] = cana
(die) Bäche [ behă ] = pârâurile
ich [ ih ] = eu
mich [ mih ] = pe mine
dich [ dih ] = pe tine
(das) Reich [ raih ] = regatul
euch [ oih ] = vouă, pe voi
(die) Bräuche [ broihă ] =obiceiurile
ich möchte [ meohtă ] = eu aș dori
(die) Bücher [ biuhăr ] = cărțile
(die) Milch [ milh ] =laptele ( după o consoana)


* Se pronunta un fel de [ hi ] in cuvinte foarte puține

(die) Chemie [ hiemii ] = chimia
China [ Hina ] = China
(die) Chirurgie [ hirurjii ] =chirurgia


*Se pronunta [ ș ] la cuvintele împrumutate din limba franceză.

(der) Chef [ șef ] = șeful
(die) Chance [ șansă ] = șansa
(der) Charme [ șarmă ] = șarmul

*Se pronunta [ c ] in cuvinte foarte puține.

(der) Chor [ cor ] = corul
das Chaos [ caos ] = haosul
Christoph [ Cristof ] = Christoph (nume de bărbat)

• CHS

Se pronunta [ cs ]

(das) Wachs [ vacs ] = ceara
(die) Achsel [ acsăl ] = umărul
Sachsen [ Zacsăn ] = Saxonia
sechs [ zecs ] = șase
wachsen [ vacsăn ] = a crește, a prinde rădăcini, a se dezvolta

• CK 

Se pronunta [ c ]


(das) Gepäck [ ghepec ] = bagajul, bagajele
(der) Schock [ șoc ] = șocul
dick [ dic ] = gras
(das) Glück [ gliuc ] = norocul, fericirea
(der) Sack [ zac ] = sacul

• GD

Se pronunta [ ct ] cand se afla la sfarsitul cuvantului.

Jagd [ iact ] = iact

• DSCH

Se pronunta [ gi ]

(der) / (das) Dschungel [ giungăl ] = jungla

• IG 

Se pronunță [ ih ] doar cand este sufix


richtig [ rihtih ] = corect, drept, adevărat
lustig [ luustih ] = amuzant, vesel
fertig [ fertih ] = gata, terminat
(der) Honig [ hoonih ] = mierea
zwanzig [ țvanțih ] = douăzeci
dreißig [draissih] = treizeci

• NG

Intre doua vocale sunetul G nu se aude.

(der) Hunger [ hunăr ] = foamea, pofta

• PF

Se pronunță [ pf ] P mai apăsat, iar apoi este urmat de o pronunțare mai moale al lui F.

(der) Pfeil [ pfail ] = săgeata
(das) Pferd [ pfert ] = calul
(der) Tropfen [tropfăn ] = picătura
(der) Kopf [ copf ] = capul

• PH

Se pronunta [ f ] in cuvinte împrumutate din alte limbi - majoritatea au fost germanizate precum Foto (Photo), Telefon (Telephon).

(die) Physik [ fizic ] = fizica
(die) Phrase [ frază ] = fraza
(die) Philosophie [ filozofii ] = filozofia

• QU

Se pronunta [ cv ]

( die) Quelle [ cvelă ] = izvor, sursa de apa

• SCH

Se pronunta [ ș ]

(der) Schlaf [ șlaf ] = somnul
(der) Schnee  [ șnee ] = zăpada
(der) Fisch [ fiș ] = peștele
schnell [ șnel ] = repede

• TSCH

Se pronunta [ ci / ce ]


Tschüss! [ ciius ] = Pa!
Tschechisch [ cehiș ] = limba cehă
Deutsch [ doici ] = limba germană

• SP si ST 

* SP se pronunta [ șp ], iar ST se pronunta [ șt ] la începutul cuvântului dar și în cadrul cuvântului DACĂ acesta este un cuvânt compus.

(der) Sport [ șport ] = sportul
(die) Straße [ ștrassă ] = strada
(das) Spiel [ șpiil ] = jocul
(der) Stein [ ștain ] = roca, piatra
(die) Speisekarte [ șpaizecartă ] = meniul
(die) Stadt [ ștat ] = orașul
(die) Sparkasse [ șparcasă ] = casa de economii
(der) Stoff [ ștof ] = stofa, materialul
(das) Ballspiel [ balșpiil ] = jocul cu mingea
(die) Hauptstraße [ hauptștrassă ] = stradă principală
(die) Hauptstadt [ hauptștat ] = capitala


* SP se pronunta [ sp ], iar ST se pronunta [ st ] în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.

(die) Wespe [ vespă ] = viespele
(die) Liste [ listă ] = lista
(die) Knospe [ cnospă ] = mugurele
(der) Gast [ gast ] = oaspetele

• TH 

Se pronunta [ t ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Theater [ teatăr ] = teatrul
(das) Thema [ tema ] = tema, subiectul
(die) Apotheke [ apotecă ] = farmacia

• -TION 

Se pronunta [ -țion ]

(die) Station [ stațion ] = statie
(die) Funktion [ funcțion ] = functie

• TZ 

Se pronunta [ ț ] indiferent de locul în cuvânt.

(das) Netz [ neț ] = rețeaua, plasa, fileul
plötzlich [ pleoțlih ] = deodată
hetzen [ hețăn ] = a grăbi pe cineva, a fugări, a alerga

NUMELE PE LITERE

 Atunci când vrem să spune un nume pe litere in limba romana (vom folosi, de exemplu numele Alin), este:

A de la Ana, L de la Lazăr, I de la Ion, N de la Nicolae.

În limba germană este aproximativ aceeaşi formulă, schimbările fiind:

în loc de ” DE LA ” vom utiliza ” WIE ”

iar în locul numelor Ana, Lazăr, Ion şi Nicolae vom folosi varianta germană, şi anume: Anton, Ludwig, Ida şi Nordpol.

Dacă doriţi să spuneţi ” LA FEL CA PRIMA LITERA DIN... ” puteţi folosi exprimarea ” WIE DER ERSTE BUCHSTABE IN...”

Alin în limba germană, pe litere, se spune: A wie Anton, L wie Ludwig, I wie Ida, N wie Nordpol.

III. ACCENTUL 

ACCENTUL IN CUVANT 

Accentul principal in cuvintele din limba germana se pune in general pe prima silaba, adica pe radacina cuvantului.

fallen [ falăn ] = a cadea
stehen [ șteăn ] = a sta ( vertical )

* Particulele inseparabile BE-, GE-, ENT-, ER-, VER-, ZER- sunt neaccentuate.

Daca verbul are particula inseparabila, accentul cade pe radacina:

wiederholen [ vidărhoolăn ] = a repeta, a relua
unterschreiben [untărșraibăn ] = a semna

* La verbele cu particula separabila AB-, AN-, AUF-, AUS-, EIN-, VOR-, ZU- etc accentul este pe prima silaba, adica pe prefix.

aufstehen [ aufsteeăn ] = a se ridica ( in picioare ), a se scula dimineata


* In cazul verbelor compuse, prima parte a acestora se pronunta accentuat.

* Cuvintele compuse se pronunta cu o mica pauza intre cuvintele care le compun ( se pronunta fiecare cuvant separat ).

(das) Tischtuch [ tiș / tuh ] = fata de masa

* In substantivele compuse, accentul cade pe primul cuvant ( cuvatul determinativ )

(der) Sonnenschein [ zonănșain ] =raza de soare
(das) Kaufhaus [ caufhaus ] = magazin universal

Exceptii: 

(das) Jahrhundert [ iarhundert ] = secol
(das) Jahrzehnt [ iarțeent ] = deceniu

* Substantivele derivate cu sufixul EI- si majoritatea substantivelor derivate cu sufixe straine sunt accentuate pe sufix

(die) Arznei [ arțnai ] = medicamentul
(die) Medizin [ medițin ] = medicina
(die) Fabrik [ fabric ] = fabrica

* La substantive sufixul -OR este 

• neaccentuat la singular: (der) Doktor [ doctor ] = doctorul
• accentuat la plural: (die) Doktoren [ doctorăn ] = doctorii

* La adjective prefixul UN- este de obicei accentuat: 

unpraktisch [ unpractiș ] = nepractic

ACCENTUL IN PROPOZITIE

Criteriul pentru determinarea accentului principal in propozitie este cel al importantei cuvantului pentru ceea ce vrem sa spunem.
Cuvantul care reprezinta nucleul logic al propozitiei are accentul principal.

ICH will in die Stadt gehen = EU (nu altul ) vreau sa merg in oras.

Ich WILL in die Stadt gehen = Eu VREAU ( nu trebuie ) sa merg in oras.

Ich will in die STADT gehen = Eu vreau sa merg IN ORAS ( nu in alta parte ).

Ich will in die Stadt GEHEN = Eu vreau SA MERG ( pe jos, nu cu un vehicul ) in oras.

Chiar daca accentul principal ramane acelasi, se pot scoate in evidenta idei secundare, care duc la schimbarea sensului propozitiei.

ICH will in die Stadt gehen = EU ( nu altul ) vreau sa merg ( pe jos ) in oras.

BIBLIOGRAFIE: 

”Gramatica practica a limbii germane ” Emilia Savin, Basilius Abager, Alexandru Roman

” Dictionar roman - german ” Emilia Savin, Jean Livescu