ALFABETUL, REGULI DE SCRIERE ȘI DE PRONUNTIE, ACCENTUL
I. ALFABETUL ORTOGRAFIC
(DAS ALPHABET)
Alphabet [ alfabet ] = alfabet ~ substantiv neutru
☆ In limba germana substantivele comune se scriu cu litera mare indiferent de pozitia lor in propozitie.
der Buchstabe [ der buhștabă ] = litera ( singular )
die Buchstaben [ di buhștabăn ] = litere ( plural )
Literele din alfabetul german sunt de genul neutru: das A, das B, das C etc
A [ a]
B [ be ]
C [ țe ]
D [ de ]
E [ e ]
F [ef ]
G [ghe ]
H [ ha ]
I [ i ]
J [ iot ]
K [ ca ]
L [ el ]
M [ em ]
N [ en ]
O [ o ]
P [ pe ]
Q [ cu ]
R [ er ]
S [ es ]
ß | SCHARFES S [ es țet ]
T [ te ]
U [u ]
V [ fau ]
W [ ve ]
X [ ics ]
Y [ iupsilon ]
Z [ țet ]
Ä [ e usor deschis ]
☆ se mai poate scrie Ae
Ö [ eo - se deschide gura pentru a pronunta vocala O dat pronuntam E ]
☆ se mai poate scrie Oe
☆ se mai poate scrie Oe
Ü [ iu - se deschide gura pentru a pronunta U dar pronuntam I ]
☆ se mai poate scrie Ue
H-A-L-L-O
Vocala este un sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol.
Vocalele sunt :
A [ a ], Ä [ e ], E [ e ], I [ i ], O [ o ], Ö [ eo ], U [ u ], Ü [ iu ], Y [ i ].
O vocala este lunga daca :
* după vocală urmează o singură consoana
(das) Rad [ raat] = roata
(der) Käse [ cheeză] = cascavalul
☆ se mai poate scrie Ue
II. ALFABETUL FONETIC
1. VOCALE
( DIE VOKALE )
H-A-L-L-O
Vocala este un sunet al vorbirii la a carui articulare aerul din laringe iese liber, fara sa intalneasca nici un obstacol.
A [ a ], Ä [ e ], E [ e ], I [ i ], O [ o ], Ö [ eo ], U [ u ], Ü [ iu ], Y [ i ].
Vocalele in limba germana sunt vocale lungi si vocale scurte.
- Vocala lunga presupune pronuntarea ei putin mai prelungit.
O vocala este lunga daca :
* după vocală urmează o singură consoana
(das) Rad [ raat] = roata
(der) Käse [ cheeză] = cascavalul
(das) Gel [ gheel ] = gelul
(der) Igel [ iigăl ] = ariciul
(die) Rose [ rooză] = trandafirul
(das) Öl [ eool ] = uleiul
gut [ guut ] = bine
die Tür [ tiuur ] = usa
haben [ haabăn] = a avea
(der) Igel [ iigăl ] = ariciul
(die) Rose [ rooză] = trandafirul
(das) Öl [ eool ] = uleiul
gut [ guut ] = bine
die Tür [ tiuur ] = usa
haben [ haabăn] = a avea
☆ Nu se aplică tot timpul, dar uneori dacă rădăcina cuvântului conține A lung, atunci A rămâne lung și în forma flexionară, chiar dacă în forma flexionară după A urmează 2 consoane:
haben = a avea - rădăcina este hab, iar terminația en.
Rădăcina hab: după A urmează doar o singură consoană, deci se va pronunța lung [haab].
Una din formele flexionare ale lui haben (participiul II) este gehabt (avut).
Chiar dacă după A din gehabt urmează 2 consoane, A se va pronunța tot lung [gehaabt].
* este dubla : AA, EE, OO
haben = a avea - rădăcina este hab, iar terminația en.
Rădăcina hab: după A urmează doar o singură consoană, deci se va pronunța lung [haab].
Una din formele flexionare ale lui haben (participiul II) este gehabt (avut).
Chiar dacă după A din gehabt urmează 2 consoane, A se va pronunța tot lung [gehaabt].
* este dubla : AA, EE, OO
( das ) Haar [ haar ] = parul
( das ) Meer [ meer ] = marea
( das ) Boot [ boot ] = barca
* este urmata de H
( die ) Bahn [ baan ] = drumul, culoarul
wählen [ veelăn ] = a alege, a vota
ser [zeer ] = foarte
ihn [ iin] = pe el
( der ) Lohn [ loon ] = salariul
(die) Höhle [ heeole] = pestera
wählen [ veelăn ] = a alege, a vota
ser [zeer ] = foarte
ihn [ iin] = pe el
( der ) Lohn [ loon ] = salariul
(die) Höhle [ heeole] = pestera
( das ) Huhn [huun ] = gaina
früh [ friu ] = devreme
früh [ friu ] = devreme
OBSERVATIE: H prelungeste vocala numai cand se afla inaintea literelor: L, M, N, R ( se numeste extinderea H )
INSA : multe cuvinte care contin literele l, m, n, r nu au extensia H, deci vocala nu va fi lunga. Este cazul cuvintelor care incep cu T, SCH, SP, KL, KR, P, QU.
(die) Schule [ șulă ] = scoala
(die) Krone [ cronă ] = coroana
klar [ clar ] = clar, desigur
quälen [ cvelăn ] = a chinui
( das ) Maß [ maas ] = masura, dimensiunea, cantitatea
süß [ ziius ] = dulce
bloß [ bloos ] = doar, numai
* o vocală neaccentuata la sfârșitul unui cuvânt este lunga: A, I, O
(das) Sofa [ zofaa ] = canapeaua
(der) Vati [ faatii ] = taticul
( das) Lotto [ lotoo ] = loteria
(das) Sofa [ zofaa ] = canapeaua
(der) Vati [ faatii ] = taticul
( das) Lotto [ lotoo ] = loteria
- O vocala este scurta daca:
* este urmata de două sau mai multe consoane
(der ) Affe [ afă ] = maimuta
(die) Männer [ menăr] = bărbații
(das) Nest [ nest] = cuibul
(der) Tisch [ tiș] = masa
(das) Dorf [ dorf] = satul
(der) Löffel [ leofăl] = lingura
(der) Hund [ hunt] = câinele
dünn [ diun ] = subtire, rar
(die) Idee [ i-dee ] = ideea (accentul se pune pe ultima silabă).
Când I se găsește într-o silabă neaccentuată a unui cuvânt, pronunția este puțin mai scurtă:
(die) Station [ ștațion ] = stația, secția de spital Când după I urmează o vocală nu se formează doua silabe separate, iar I este pronunțat foarte scurt
Exceptie:
(das) Obst [ oobst ] = fructul Cu toate că după O urmează 2 consoane acesta se va pronunța tot lung.
(die) Männer [ menăr] = bărbații
(das) Nest [ nest] = cuibul
(der) Tisch [ tiș] = masa
(das) Dorf [ dorf] = satul
(der) Löffel [ leofăl] = lingura
(der) Hund [ hunt] = câinele
dünn [ diun ] = subtire, rar
(die) Idee [ i-dee ] = ideea (accentul se pune pe ultima silabă).
Când I se găsește într-o silabă neaccentuată a unui cuvânt, pronunția este puțin mai scurtă:
(die) Station [ ștațion ] = stația, secția de spital Când după I urmează o vocală nu se formează doua silabe separate, iar I este pronunțat foarte scurt
Exceptie:
(das) Obst [ oobst ] = fructul Cu toate că după O urmează 2 consoane acesta se va pronunța tot lung.
* este urmata de grupul de litere CK
(das) Wrack [ vrac] = epava
(das) Gepäck [ ghepec] = bagajul
(der) Zweck [țvec ] = scopul, telul
(der) Blick [ blic] = privirea
(die) Socken [ zocăn] = ciorapii
(die) Stöcke [ șteocă] = bețele
(der) Puck [ puc] = pucul
( das) Stück [ știuc] = bucata, piesa
(das) Gepäck [ ghepec] = bagajul
(der) Zweck [țvec ] = scopul, telul
(der) Blick [ blic] = privirea
(die) Socken [ zocăn] = ciorapii
(die) Stöcke [ șteocă] = bețele
(der) Puck [ puc] = pucul
( das) Stück [ știuc] = bucata, piesa
* este urmata de grupul de litere SS
blass [ blas ] = palid
(das) Muss [ mus ] = necesitatea
* este urmata de NG
(der) Rang [ ranc ] = rangul
jung [ iunc ] = tanar
- A [a]
- Ä [ e usor deschis ]
Se mai scrie Ae.
- E [e]
- I [ i ]
Poate fi [ i lung ] sau [ i scurt ].
- O [ o ]
Poate fi [ o lung ] sau [ o scurt ].
- Ö [eo ]
Se pronunta [ eo ] indiferent de locul in cuvant.
Poate fi [ eo lung ] sau [ eo scurt ].
- U [ u ]
Se pronunta [ u ] indiferent de locul in cuvant.
Poate fi [ u lung ] sau [ u scurt ].
- Ü [ iu ]
Se pronunta [ iu ] indiferent de locul in cuvant.
Poate fi [ iu lung ] sau [ iu scurt ].
- Y [ iu ] sau [ i ]
(die) Pyramide [ piuramiidă ] = piramida
typisch [ tiupiș ] = tipic
(die) Hymne [ hiumnă ] = imnul
▪ Se pronunta [ i ] in cuvinte foarte puține (împrumutate din alte limbi).
(das) Hobby [ hobi ] = hobby-ul
(die) Party [paarti ] = party-ul, petrecerea
(das) Handy [ hendi ] = telefonul mobil / (der)(das) Yoga [ooga] = yoga
2. DIFTONGI
( DIE DIPHTHONGE )
H- AU - S
Diftongul = grup de două vocale alăturate care fac parte din aceeași silabă.
Diftongii sunt: AU [ au ], AI [ ai ], EI [ ai ], AY [ ai ], EY [ ai ].
- AU [ au ]
Se pronunță ca o combinatie rapida între A si un sunet U mai deschis.
(das) Haus [ haus ] = casa
(die) Maus [ maus ] = șoarecele
(der) Traum [ traum ] = visul
(der) Zaun [ țaun ] = gardul
auch [ auh ] = și, la fel și
laut [ laut ] = tare (ca și intensitate)
braun [ braun ] = maro, șaten, cafeniu
laufen [ laufăn ] = a alerga
- AI [ ai ]
- EI [ ai ]
- AY [ ai ]
- EY [ ai ]
(der) Haifisch [ haifiș ] = rechinul
Mai [ mai ] = Mai (lună a anului)
Bayern [ Baiărn ] = Bavaria
Karl May [ Carl Mai ] = Karl May
(das) Kleid [ klaid ] = rochia
(das) Ei [ ai ] = oul
(der) Kreis [ crais ] = cercul
bleiben [ blaibăn ] = a rămâne
Meyer [ Maier ] = Meyer ( nume de familie )
Speyer [ Șpaiăr ] = Speyer (oraș din Germania)
(der) Kreis [ crais ] = cercul
bleiben [ blaibăn ] = a rămâne
Meyer [ Maier ] = Meyer ( nume de familie )
Speyer [ Șpaiăr ] = Speyer (oraș din Germania)
- EU [ oi ]
- ÄU [ oi ]
(der) Freund [ froint ] = prietenul
(die) Freude [ froidă ] = bucuria
(das) Heu [ hoi ] = fânul
neu [ noi ] = nou
treu [ troi ] = loial, fidel
Deutschland [ Doiciland ] = Germania
(das) Fräulein [ froilain ] = domnișoara
(der) Räuber [ roibă ] = hoțul, tâlharul
(die) Häuser [ hoiză ] = casele
du läufst [ loifst ] = tu alergi
(das) Heu [ hoi ] = fânul
neu [ noi ] = nou
treu [ troi ] = loial, fidel
Deutschland [ Doiciland ] = Germania
(das) Fräulein [ froilain ] = domnișoara
(der) Räuber [ roibă ] = hoțul, tâlharul
(die) Häuser [ hoiză ] = casele
du läufst [ loifst ] = tu alergi
3. CONSOANE
( DIE KONSONANTEN )
H - A- L - L - O
Consoana este un sunet format in special din zgomote produse in diferite puncte ale canalului fonator prin inchiderea sau stramtarea acestuia.
Consoanele sunt: B, C, D, F, G, H, J, K, L, M, N, P, Q, R, S, T, V, W, X, Z.
- B
(das) Bad [ baat ] = baia
(das) Blut [ bluut ] = sangele
glauben [ glaubăn ] = a crede
* Se pronunta [ p ] sau [ b apasat ] la sfarsitul cuvintelor
(das) Lob [ loob ] = complimentul, lauda
(der) Raub [ raup ] = jaful
Exceptie: desi b se afla in interiorul cuvantului, el se pronunta [ b apasat ].
(das) Obst [ obst ]
- C
Cäsar [Țeezaar] = Cezar
(das) Celsius [Țelzius] = Celsius
* Se pronunță [ c ] in foarte puține cuvinte împrumutate din alte limbi.
(die) Creme [ cremă ] = crema
- D
(der) Durst [ durst ] = setea
(der) Laden [ laadăn ] = magazinul
* Se pronunță [ t ] sau [ d apăsat] la sfârșitul cuvântului.
(der) Freund [ froint ] = prietenul
(der) Wald [ valt ] = pădurea
- F
(das) Fahrrad [ faaraad ] = bicicleta
(der) Apfel [ apfăl ] = mărul
(der) Kopf [ copf ] = capul
- G
(das) Geld [ ghelt ] = banul, banii
(der) Vogel [ foogăl ] = pasărea
* Se pronunță [ k ] sau [ g apasat ] la sfârșitul cuvântului.
(der) Zug [ țuuk ] = trenul
(der) Krieg [ criik ] = războiul
* Se pronunță [ j ] in cuvinte împrumutate din limba franceză.
(die) Garage [ garajă ] = garajul
(das) Regime [ rejiimă ] = regimul
- H
(der) Hammer [ hamăr ] = ciocanul
(das) Hochhaus [ hoohhaus ] = zgârie-nori, bloc turn
* Nu se pronunță între o consoană și o vocală sau între două vocale.
Se prelungește vocala din fața lui H.
(der) Lehrer [ leerăr ] = profesorul
(die) Ehe [ eee ] = căsătoria
- J
(das) Jahr [ iaar ] = anul
(das) Objekt [ obiect ] = obiectul
* Se pronunta [ dj ] in cuvinte foarte puține împrumutate din limba engleză.
(der) Job [ djob ] = munca, locul de muncă
(der) Jazz [ djez ] = jazz-ul
* Se pronunta [ j ] in cuvinte foarte puține împrumutate din limba franceză.
(der) Jargon [ jargon ] = jargonul
(die) Jalousie [ jaluzii ] = jaluzelele
(das) Kind [ chind ] = copilul
(das) Paket [ pacheet ] = pachetul
(der) Streik [ ștraic ] = greva
(das) Land [ land ] = țara
(das) Pult [ pult ] = pupitrul
(der) Nebel [ neebăl ] = ceața
* Se pronunta [ j ] in cuvinte foarte puține împrumutate din limba franceză.
(der) Jargon [ jargon ] = jargonul
(die) Jalousie [ jaluzii ] = jaluzelele
- K
(das) Kind [ chind ] = copilul
(das) Paket [ pacheet ] = pachetul
(der) Streik [ ștraic ] = greva
- L
(das) Land [ land ] = țara
(das) Pult [ pult ] = pupitrul
(der) Nebel [ neebăl ] = ceața
- M
(die) Maus [ maus ] = șoarecele
(die) Familie [ familie ] = familia
(der) Traum [ traum ] = visul
- N
(der) Name [ naame ] = numele
(die) Hand [ hand ] = mâna
braun [ braun ] = maro, șaten, cafeniu
- P
(die) Person [ perzoon ] = persoana
(die) Kneipe [ cnaipă ] = barul, pub-ul
(der) Mopp [ mop ] = mopul
- Q
(die) Qual [ cvaal ] = tortura
(die) Bequemlichkeit [ becveemlihcait ] =confortul
- R
1. R ca și consoană se pronunță în toate cazurile când nu se folosește R vocal:
Pronunție: [ r ]
(die) Reise [ raiză ] = călătoria
(der) Herr [ her ] = domnul
(die) Lehrer [ leerăr ] = profesorul
Pentru începători e indicat să se rostească R simplu, iar apoi pentru a-l rosti ca și în germană faceți gargară. În timp ce faceți gargară încercați să pronunțați următoarele grupuri de litere: RA, RE, RI, RO, RU, RÜ, RÖ. După ce reușiți să-l pronunțați încercați să rostiți cuvintele normal, fără a face gargară.
2. R vocal se pronunță în următoarele situații:
* Pronunție: [ ăr ] R se aude doar putin. Uneori se aude doar Ă in urmatoarele situatii:
a) sufixul -ER
(der) Vater [ faată ] = tata
(die) Mutter [ mută ] = mama.
b) prefixele ER, VER, ZER, HER:
erlauben [ ărlaubăn ] = a permite
vergessen [ fărgesăn ] = a uita
zerstören [ țărșteeorăn ] = a distruge
(die) Seile [ zailă ] = sforile, funiile
(die) Reise [ raiză ] = călătoria
süß [ ziiuss ] = dulce, drăguț
* Se pronunta [ s ] la sfârșitul cuvântului.
(der) Preis [ prais ] = prețul
(das) Glas [ glaas ] = paharul
Se pronunță [ ss ] (S lung), în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
Se folosește doar după o vocală lungă sau un diftong.
(der) Spaß [ șpaass ] = distracția
(die) Straße [ ștraassă ] = strada
(ich) aß [ aass ] = (eu) mâncam
weiß [ vaiss ] = alb
ß nu are majusculă !!!
2. R vocal se pronunță în următoarele situații:
* Pronunție: [ ăr ] R se aude doar putin. Uneori se aude doar Ă in urmatoarele situatii:
a) sufixul -ER
(der) Vater [ faată ] = tata
(die) Mutter [ mută ] = mama.
b) prefixele ER, VER, ZER, HER:
erlauben [ ărlaubăn ] = a permite
vergessen [ fărgesăn ] = a uita
zerstören [ țărșteeorăn ] = a distruge
- S
(die) Seile [ zailă ] = sforile, funiile
(die) Reise [ raiză ] = călătoria
süß [ ziiuss ] = dulce, drăguț
* Se pronunta [ s ] la sfârșitul cuvântului.
(der) Preis [ prais ] = prețul
(das) Glas [ glaas ] = paharul
- ß [esţett]
Se pronunță [ ss ] (S lung), în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
Se folosește doar după o vocală lungă sau un diftong.
(der) Spaß [ șpaass ] = distracția
(die) Straße [ ștraassă ] = strada
(ich) aß [ aass ] = (eu) mâncam
weiß [ vaiss ] = alb
ß nu are majusculă !!!
- T
(das) Telefon [telefoon ] = telefonul
(die) Miete [ miită ] = chiria
rot [ root ] = roșu
* Se pronunta [ ț ] doar când după T urmează [ i scurt ] și o vocala
(der) Patient [ pațient ] = pacientul
(die) Demokratie [ democrații ] =democrația
(die) Information [ informațioon ] =informația
(der) Vater [ faată ] = tata
(das) Motiv = [ motif ] = motivul
(das) Kollektiv [ colectif ] = colectivul
* Se pronunta [ v ] in cuvinte foarte puține împrumutate din alte limbi.
(die) Vase [ vaază ] = vaza
(das) Klavier [ claviir ] = pianul
(der) November [ novembăr ] = noiembrie
(das) Verb [ verb ] = verbul
(der) Wein [ vain ] = vinul
(das) Wasser [ vasă ] = apa
zwei [ țvai ] = doi
Schweiz [ șvaiț ] = Elveția
(das) Xenon [ cseenon ] = xenonul
(die) Hexe [ hecsă ] = vrăjitoarea
lax [ lacs ] = lejer, destins
(das) Zelt [ țelt ] = cortul
(der) Arzt [ aarțt ] = medicul
(das) Salz [ zalț ] = sarea
(die) Miete [ miită ] = chiria
rot [ root ] = roșu
* Se pronunta [ ț ] doar când după T urmează [ i scurt ] și o vocala
(der) Patient [ pațient ] = pacientul
(die) Demokratie [ democrații ] =democrația
(die) Information [ informațioon ] =informația
- V
(der) Vater [ faată ] = tata
(das) Motiv = [ motif ] = motivul
(das) Kollektiv [ colectif ] = colectivul
* Se pronunta [ v ] in cuvinte foarte puține împrumutate din alte limbi.
(die) Vase [ vaază ] = vaza
(das) Klavier [ claviir ] = pianul
(der) November [ novembăr ] = noiembrie
(das) Verb [ verb ] = verbul
- W
(der) Wein [ vain ] = vinul
(das) Wasser [ vasă ] = apa
zwei [ țvai ] = doi
Schweiz [ șvaiț ] = Elveția
- X
(das) Xenon [ cseenon ] = xenonul
(die) Hexe [ hecsă ] = vrăjitoarea
lax [ lacs ] = lejer, destins
- Z
(das) Zelt [ țelt ] = cortul
(der) Arzt [ aarțt ] = medicul
(das) Salz [ zalț ] = sarea
4. GRUPURI DE LITERE
- IE
Chiar daca este un grup de doua vocale alaturate care fac parte din aceeasi silaba grupul IE nu este diftong.
* Se pronunta [ i lung ] in cadrul cuvantului
(das) Bier [ biir ] = berea
(das) Lied [ liid ] = cantecul
lieben [ liibăn ] = a iubi
viel [ fiil ] = mult
Wien [Viin ] = Viena
* Se pronunta [ i lung ] la sfarsitul cuvantului doar daca ultima silaba este accentuata.
(die) Biographie [ biografii ] = biografiea
( die) Akademie [ academii ] = academia
( die) Philosophie [ filozofii ] = filosofia
* Se pronunta [ separat i si e ] la sfarsitul cuvantului daca silaba este neaccentuata.
(die) Familie [ familie] = familia
(die) Materie [ materie ] = materia
(die) Folie [ folie ] = folia
Se pronunța [ ăr ] pentru ca este mai ușor, dar și mai indicat pentru începători, dar în vorbire (mai ales daca se vorbește repede) deseori acest R nu se aude [Mută(r), Faată(r), fiiă(r),ă(r)laubăn, fă(r)gesăn].
(die) Mutter [ mută ] = mama
(der) Vater [ fată ] = tata
(die) Schwester [ șvestă ] = sora
(der) Bruder [ brudă ] = fratele
vier [ fiir ] = patru
erlauben [ ărlaubăn ] = a permite
vergessen [ făghesăn ] = a uita
zerstören [ țărștoerăn ] = a distruge
zerstören [ țărștoerăn ] = a distruge
▪ EN, EM, EL
EN se pronunta [ ăn ]
EM se pronunta [ ăm ]
EL se pronunta [ ăl ]
În pronunția cuvintelor care se termină în EN, EM și EL, E poate fi omis mai ales în vobirea rapidă pronunțându-se astfel [ haabn ], [ Kuuhn ] sau [ Foogl ]
haben [ haabn ] =a avea
EN se pronunta [ ăn ]
EM se pronunta [ ăm ]
EL se pronunta [ ăl ]
În pronunția cuvintelor care se termină în EN, EM și EL, E poate fi omis mai ales în vobirea rapidă pronunțându-se astfel [ haabn ], [ Kuuhn ] sau [ Foogl ]
haben [ haabn ] =a avea
(der) Kuchen [ kuhăn ] = prăjitura
mit großem Eifer [ mit groossăm aifăr ] = cu exces de zel
(der) Vogel [ fogăl ] = pasărea
(der) Vogel [ fogăl ] = pasărea
(der) Nebel [ nebăl ] = ceața
- CH
* Se pronunta [ h guturat ] cand sta dupa A, O, U si AU. Sunetul se articulează cu porțiunea din spate a limbii încercând să atingeți puțin sau chiar de tot cerul gurii.
(der) Krach [ crah ] = zgomotul, larma
Ich mochte = [ ih mohte] = eu vroiam
Ich mochte = [ ih mohte] = eu vroiam
(die) Tochter [ toohtă ] = fiica
(das) Buch [ buuh ] = cartea
(der) Rauch [ rauh ] = fumatul
auch [ auh ] = și, la fel și
* Se pronunta [ h ] - se ține gura semideschisă și se pronunță H dând aerul afara pe gură când stă după E, Ä, I, EI, EU, ÄU, Ö, și Ü sau după o consoană.
(der) Becher [ behăr ] = cana
(die) Bäche [ behă ] = pârâurile
ich [ ih ] = eu
mich [ mih ] = pe mine
dich [ dih ] = pe tine
(das) Reich [ raih ] = regatul
euch [ oih ] = vouă, pe voi
(die) Bräuche [ broihă ] =obiceiurile
ich möchte [ meohtă ] = eu aș dori
(die) Bücher [ biuhăr ] = cărțile
(die) Milch [ milh ] =laptele ( după o consoana)
* Se pronunta un fel de [ hi ] in cuvinte foarte puține
(die) Chemie [ hiemii ] = chimia
China [ Hina ] = China
(die) Chirurgie [ hirurjii ] =chirurgia
*Se pronunta [ ș ] la cuvintele împrumutate din limba franceză.
(der) Chef [ șef ] = șeful
(die) Chance [ șansă ] = șansa
(der) Charme [ șarmă ] = șarmul
*Se pronunta [ c ] in cuvinte foarte puține.
(der) Chor [ cor ] = corul
das Chaos [ caos ] = haosul
Christoph [ Cristof ] = Christoph (nume de bărbat)
Se pronunta [ cs ]
(das) Wachs [ vacs ] = ceara
(die) Achsel [ acsăl ] = umărul
Sachsen [ Zacsăn ] = Saxonia
sechs [ zecs ] = șase
wachsen [ vacsăn ] = a crește, a prinde rădăcini, a se dezvolta
(das) Gepäck [ ghepec ] = bagajul, bagajele
(der) Schock [ șoc ] = șocul
dick [ dic ] = gras
(das) Glück [ gliuc ] = norocul, fericirea
(der) Sack [ zac ] = sacul
Se pronunta [ ct ] cand se afla la sfarsitul cuvantului.
Jagd [ iact ] = iact
Se pronunta [ gi ]
(der) / (das) Dschungel [ giungăl ] = jungla
Se pronunță [ ih ] doar cand este sufix
richtig [ rihtih ] = corect, drept, adevărat
lustig [ luustih ] = amuzant, vesel
fertig [ fertih ] = gata, terminat
(der) Honig [ hoonih ] = mierea
zwanzig [ țvanțih ] = douăzeci
dreißig [draissih] = treizeci
Intre doua vocale sunetul G nu se aude.
(der) Hunger [ hunăr ] = foamea, pofta
Se pronunță [ pf ] P mai apăsat, iar apoi este urmat de o pronunțare mai moale al lui F.
(der) Pfeil [ pfail ] = săgeata
(das) Pferd [ pfert ] = calul
(der) Tropfen [tropfăn ] = picătura
(der) Kopf [ copf ] = capul
Se pronunta [ f ] in cuvinte împrumutate din alte limbi - majoritatea au fost germanizate precum Foto (Photo), Telefon (Telephon).
(die) Physik [ fizic ] = fizica
(die) Phrase [ frază ] = fraza
(die) Philosophie [ filozofii ] = filozofia
( die) Quelle [ cvelă ] = izvor, sursa de apa
Se pronunta [ ș ]
(der) Schlaf [ șlaf ] = somnul
(der) Schnee [ șnee ] = zăpada
(der) Fisch [ fiș ] = peștele
schnell [ șnel ] = repede
Se pronunta [ ci / ce ]
Tschüss! [ ciius ] = Pa!
Tschechisch [ cehiș ] = limba cehă
Deutsch [ doici ] = limba germană
* SP se pronunta [ șp ], iar ST se pronunta [ șt ] la începutul cuvântului dar și în cadrul cuvântului DACĂ acesta este un cuvânt compus.
(der) Sport [ șport ] = sportul
(die) Straße [ ștrassă ] = strada
(das) Spiel [ șpiil ] = jocul
(der) Stein [ ștain ] = roca, piatra
(die) Speisekarte [ șpaizecartă ] = meniul
(die) Stadt [ ștat ] = orașul
(die) Sparkasse [ șparcasă ] = casa de economii
(der) Stoff [ ștof ] = stofa, materialul
(das) Ballspiel [ balșpiil ] = jocul cu mingea
(die) Hauptstraße [ hauptștrassă ] = stradă principală
(die) Hauptstadt [ hauptștat ] = capitala
* SP se pronunta [ sp ], iar ST se pronunta [ st ] în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
(die) Wespe [ vespă ] = viespele
(die) Liste [ listă ] = lista
(die) Knospe [ cnospă ] = mugurele
(der) Gast [ gast ] = oaspetele
Se pronunta [ t ] indiferent de locul în cuvânt.
(das) Theater [ teatăr ] = teatrul
(das) Thema [ tema ] = tema, subiectul
(die) Apotheke [ apotecă ] = farmacia
Se pronunta [ -țion ]
(die) Station [ stațion ] = statie
(die) Funktion [ funcțion ] = functie
Se pronunta [ ț ] indiferent de locul în cuvânt.
(das) Netz [ neț ] = rețeaua, plasa, fileul
plötzlich [ pleoțlih ] = deodată
hetzen [ hețăn ] = a grăbi pe cineva, a fugări, a alerga
BIBLIOGRAFIE:
”Gramatica practica a limbii germane ” Emilia Savin, Basilius Abager, Alexandru Roman
” Dictionar roman - german ” Emilia Savin, Jean Livescu
* Se pronunta [ h ] - se ține gura semideschisă și se pronunță H dând aerul afara pe gură când stă după E, Ä, I, EI, EU, ÄU, Ö, și Ü sau după o consoană.
(der) Becher [ behăr ] = cana
(die) Bäche [ behă ] = pârâurile
ich [ ih ] = eu
mich [ mih ] = pe mine
dich [ dih ] = pe tine
(das) Reich [ raih ] = regatul
euch [ oih ] = vouă, pe voi
(die) Bräuche [ broihă ] =obiceiurile
ich möchte [ meohtă ] = eu aș dori
(die) Bücher [ biuhăr ] = cărțile
(die) Milch [ milh ] =laptele ( după o consoana)
* Se pronunta un fel de [ hi ] in cuvinte foarte puține
(die) Chemie [ hiemii ] = chimia
China [ Hina ] = China
(die) Chirurgie [ hirurjii ] =chirurgia
*Se pronunta [ ș ] la cuvintele împrumutate din limba franceză.
(der) Chef [ șef ] = șeful
(die) Chance [ șansă ] = șansa
(der) Charme [ șarmă ] = șarmul
*Se pronunta [ c ] in cuvinte foarte puține.
(der) Chor [ cor ] = corul
das Chaos [ caos ] = haosul
Christoph [ Cristof ] = Christoph (nume de bărbat)
- CHS
Se pronunta [ cs ]
(das) Wachs [ vacs ] = ceara
(die) Achsel [ acsăl ] = umărul
Sachsen [ Zacsăn ] = Saxonia
sechs [ zecs ] = șase
wachsen [ vacsăn ] = a crește, a prinde rădăcini, a se dezvolta
- CK
(das) Gepäck [ ghepec ] = bagajul, bagajele
(der) Schock [ șoc ] = șocul
dick [ dic ] = gras
(das) Glück [ gliuc ] = norocul, fericirea
(der) Sack [ zac ] = sacul
- GD
Se pronunta [ ct ] cand se afla la sfarsitul cuvantului.
Jagd [ iact ] = iact
- DSCH
Se pronunta [ gi ]
(der) / (das) Dschungel [ giungăl ] = jungla
- IG
Se pronunță [ ih ] doar cand este sufix
richtig [ rihtih ] = corect, drept, adevărat
lustig [ luustih ] = amuzant, vesel
fertig [ fertih ] = gata, terminat
(der) Honig [ hoonih ] = mierea
zwanzig [ țvanțih ] = douăzeci
dreißig [draissih] = treizeci
- NG
Intre doua vocale sunetul G nu se aude.
(der) Hunger [ hunăr ] = foamea, pofta
- PF
Se pronunță [ pf ] P mai apăsat, iar apoi este urmat de o pronunțare mai moale al lui F.
(das) Pferd [ pfert ] = calul
(der) Tropfen [tropfăn ] = picătura
(der) Kopf [ copf ] = capul
- PH
Se pronunta [ f ] in cuvinte împrumutate din alte limbi - majoritatea au fost germanizate precum Foto (Photo), Telefon (Telephon).
(die) Physik [ fizic ] = fizica
(die) Phrase [ frază ] = fraza
(die) Philosophie [ filozofii ] = filozofia
- QU
( die) Quelle [ cvelă ] = izvor, sursa de apa
- SCH
Se pronunta [ ș ]
(der) Schlaf [ șlaf ] = somnul
(der) Schnee [ șnee ] = zăpada
(der) Fisch [ fiș ] = peștele
schnell [ șnel ] = repede
- TSCH
Se pronunta [ ci / ce ]
Tschüss! [ ciius ] = Pa!
Tschechisch [ cehiș ] = limba cehă
Deutsch [ doici ] = limba germană
- SP si ST
* SP se pronunta [ șp ], iar ST se pronunta [ șt ] la începutul cuvântului dar și în cadrul cuvântului DACĂ acesta este un cuvânt compus.
(der) Sport [ șport ] = sportul
(die) Straße [ ștrassă ] = strada
(das) Spiel [ șpiil ] = jocul
(der) Stein [ ștain ] = roca, piatra
(die) Speisekarte [ șpaizecartă ] = meniul
(die) Stadt [ ștat ] = orașul
(die) Sparkasse [ șparcasă ] = casa de economii
(der) Stoff [ ștof ] = stofa, materialul
(das) Ballspiel [ balșpiil ] = jocul cu mingea
(die) Hauptstraße [ hauptștrassă ] = stradă principală
(die) Hauptstadt [ hauptștat ] = capitala
* SP se pronunta [ sp ], iar ST se pronunta [ st ] în cadrul sau la sfârșitul cuvântului.
(die) Wespe [ vespă ] = viespele
(die) Liste [ listă ] = lista
(die) Knospe [ cnospă ] = mugurele
(der) Gast [ gast ] = oaspetele
- TH
Se pronunta [ t ] indiferent de locul în cuvânt.
(das) Theater [ teatăr ] = teatrul
(das) Thema [ tema ] = tema, subiectul
(die) Apotheke [ apotecă ] = farmacia
- -TION
Se pronunta [ -țion ]
(die) Station [ stațion ] = statie
(die) Funktion [ funcțion ] = functie
- TZ
Se pronunta [ ț ] indiferent de locul în cuvânt.
(das) Netz [ neț ] = rețeaua, plasa, fileul
plötzlich [ pleoțlih ] = deodată
hetzen [ hețăn ] = a grăbi pe cineva, a fugări, a alerga
NUMELE PE LITERE
Atunci când vrem să spune un nume pe litere in limba romana (vom folosi, de exemplu numele Alin), este:
A de la Ana, L de la Lazăr, I de la Ion, N de la Nicolae.
În limba germană este aproximativ aceeaşi formulă, schimbările fiind:
în loc de ” DE LA ” vom utiliza ” WIE ”
iar în locul numelor Ana, Lazăr, Ion şi Nicolae vom folosi varianta germană, şi anume: Anton, Ludwig, Ida şi Nordpol.
Dacă doriţi să spuneţi ” LA FEL CA PRIMA LITERA DIN... ” puteţi folosi exprimarea ” WIE DER ERSTE BUCHSTABE IN...”
Alin în limba germană, pe litere, se spune: A wie Anton, L wie Ludwig, I wie Ida, N wie Nordpol.
A de la Ana, L de la Lazăr, I de la Ion, N de la Nicolae.
În limba germană este aproximativ aceeaşi formulă, schimbările fiind:
în loc de ” DE LA ” vom utiliza ” WIE ”
iar în locul numelor Ana, Lazăr, Ion şi Nicolae vom folosi varianta germană, şi anume: Anton, Ludwig, Ida şi Nordpol.
Dacă doriţi să spuneţi ” LA FEL CA PRIMA LITERA DIN... ” puteţi folosi exprimarea ” WIE DER ERSTE BUCHSTABE IN...”
Alin în limba germană, pe litere, se spune: A wie Anton, L wie Ludwig, I wie Ida, N wie Nordpol.
III. ACCENTUL
ACCENTUL IN CUVANT
Accentul principal in cuvintele din limba germana se pune in general pe prima silaba, adica pe radacina cuvantului.
fallen [ falăn ] = a cadea
stehen [ șteăn ] = a sta ( vertical )
* Particulele inseparabile BE-, GE-, ENT-, ER-, VER-, ZER- sunt neaccentuate.
Daca verbul are particula inseparabila, accentul cade pe radacina:
wiederholen [ vidărhoolăn ] = a repeta, a relua
unterschreiben [untărșraibăn ] = a semna
* La verbele cu particula separabila AB-, AN-, AUF-, AUS-, EIN-, VOR-, ZU- etc accentul este pe prima silaba, adica pe prefix.
aufstehen [ aufsteeăn ] = a se ridica ( in picioare ), a se scula dimineata
* In cazul verbelor compuse, prima parte a acestora se pronunta accentuat.
* Cuvintele compuse se pronunta cu o mica pauza intre cuvintele care le compun ( se pronunta fiecare cuvant separat ).
(das) Tischtuch [ tiș / tuh ] = fata de masa
* In substantivele compuse, accentul cade pe primul cuvant ( cuvatul determinativ )
(der) Sonnenschein [ zonănșain ] =raza de soare
(das) Kaufhaus [ caufhaus ] = magazin universal
Exceptii:
(das) Jahrhundert [ iarhundert ] = secol
(das) Jahrzehnt [ iarțeent ] = deceniu
* Substantivele derivate cu sufixul EI- si majoritatea substantivelor derivate cu sufixe straine sunt accentuate pe sufix
(die) Arznei [ arțnai ] = medicamentul
(die) Medizin [ medițin ] = medicina
(die) Fabrik [ fabric ] = fabrica
* La substantive sufixul -OR este
ACCENTUL IN PROPOZITIE
Criteriul pentru determinarea accentului principal in propozitie este cel al importantei cuvantului pentru ceea ce vrem sa spunem.
Cuvantul care reprezinta nucleul logic al propozitiei are accentul principal.
ICH will in die Stadt gehen = EU (nu altul ) vreau sa merg in oras.
Ich WILL in die Stadt gehen = Eu VREAU ( nu trebuie ) sa merg in oras.
Ich will in die STADT gehen = Eu vreau sa merg IN ORAS ( nu in alta parte ).
Ich will in die Stadt GEHEN = Eu vreau SA MERG ( pe jos, nu cu un vehicul ) in oras.
fallen [ falăn ] = a cadea
stehen [ șteăn ] = a sta ( vertical )
* Particulele inseparabile BE-, GE-, ENT-, ER-, VER-, ZER- sunt neaccentuate.
Daca verbul are particula inseparabila, accentul cade pe radacina:
wiederholen [ vidărhoolăn ] = a repeta, a relua
unterschreiben [untărșraibăn ] = a semna
* La verbele cu particula separabila AB-, AN-, AUF-, AUS-, EIN-, VOR-, ZU- etc accentul este pe prima silaba, adica pe prefix.
aufstehen [ aufsteeăn ] = a se ridica ( in picioare ), a se scula dimineata
* In cazul verbelor compuse, prima parte a acestora se pronunta accentuat.
* Cuvintele compuse se pronunta cu o mica pauza intre cuvintele care le compun ( se pronunta fiecare cuvant separat ).
(das) Tischtuch [ tiș / tuh ] = fata de masa
* In substantivele compuse, accentul cade pe primul cuvant ( cuvatul determinativ )
(der) Sonnenschein [ zonănșain ] =raza de soare
(das) Kaufhaus [ caufhaus ] = magazin universal
Exceptii:
(das) Jahrhundert [ iarhundert ] = secol
(das) Jahrzehnt [ iarțeent ] = deceniu
* Substantivele derivate cu sufixul EI- si majoritatea substantivelor derivate cu sufixe straine sunt accentuate pe sufix
(die) Arznei [ arțnai ] = medicamentul
(die) Medizin [ medițin ] = medicina
(die) Fabrik [ fabric ] = fabrica
* La substantive sufixul -OR este
- neaccentuat la singular: (der) Doktor [ doctor ] = doctorul
- accentuat la plural: (die) Doktoren [ doctorăn ] = doctorii
* La adjective prefixul UN- este de obicei accentuat:
unpraktisch [ unpractiș ] = nepractic
ACCENTUL IN PROPOZITIE
Criteriul pentru determinarea accentului principal in propozitie este cel al importantei cuvantului pentru ceea ce vrem sa spunem.
Cuvantul care reprezinta nucleul logic al propozitiei are accentul principal.
ICH will in die Stadt gehen = EU (nu altul ) vreau sa merg in oras.
Ich WILL in die Stadt gehen = Eu VREAU ( nu trebuie ) sa merg in oras.
Ich will in die STADT gehen = Eu vreau sa merg IN ORAS ( nu in alta parte ).
Ich will in die Stadt GEHEN = Eu vreau SA MERG ( pe jos, nu cu un vehicul ) in oras.
Chiar daca accentul principal ramane acelasi, se pot scoate in evidenta idei secundare, care duc la schimbarea sensului propozitiei.
ICH will in die Stadt gehen = EU ( nu altul ) vreau sa merg ( pe jos ) in oras.
ICH will in die Stadt gehen = EU ( nu altul ) vreau sa merg ( pe jos ) in oras.
BIBLIOGRAFIE:
”Gramatica practica a limbii germane ” Emilia Savin, Basilius Abager, Alexandru Roman
” Dictionar roman - german ” Emilia Savin, Jean Livescu
Comentarii
Trimiteți un comentariu